Când vorbim de descriptorii unui curs de calificare ne referim la acele elemente pe care trebuie să le verificăm și apoi să le validăm ca fiind formate la un participant la formare profesională, acesta devenind apt să practice profesia respectivă.
Acești descriptori sunt inițial identificați și definiți prin Standardul Ocupațional sau Standardul de Pregătire Profesională subscrise unei profesii și includ: cunoștințe, aptitudini, responsabilitate și autonomie.
Conform RECOMANDĂRII CONSILIULUI din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții – Anexa 1 (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2017/C 189/03) IDENTIFICĂM următoare interpretări ale celor trei categorii de descriptori:
- Cunoștințe = ansamblul de teorii, principii, fapte și practici legate de un anumit domeniu de muncă sau studiu, ce sunt asimilate prin învățare. În concret ele reprezintă acel rezultat informațional dobândit prin învățare.
- Aptitudinile = Capacitatea de a aplica cunoștințele, dobândite prin învățare, pentru îndeplinirea sau rezolvarea, cu succes și la un anumit nivel de performanță și randament, a unor sarcini sau provocări întâlnite în contextul activității profesionale.
În funcție de profesie, aceste aptitudini pot fi de natură cognitivă, fiind corelate cu sfera gândirii (critice, logice, creative, inovative) sau, pot fi de natură practică, manuală, implicând elemente de manualitate, dexteritate prin intermediul uneltelor și surselor instrumentale de lucru specifice meseriei. - Responsabilitate & autonomie = capacitatea de a utiliza, în mod autonom și responsabil cunoștințele și aptitudinile dobândite.
În DEX (Dicționarul explicativ) cei trei descriptori au următoarele definiții:
- Cunoștințe = „Totalitatea noțiunilor, ideilor, informațiilor pe care le are cineva într-un domeniu oarecare.”
- Aptitudine = „Însușire psihică individuală care condiționează îndeplinirea în bune condiții a unei munci, a unei acțiuni.
”Originea acestui cuvânt este din limba latină, de la cuvântul “aptus” = „apt”, „bun pentru”, „capabil de”. - Responsabilitate = „Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta consecințele.”
- Autonomie = „Condiție a indivizilor, colectivităților și instituțiilor care se bucură de o anumită independență în raport cu autoritatea exterioară sau centrală.”
În psihologie, avem următoarele înțelegeri:
- Cunoștințe = ansamblul informațiilor și datelor preluate din memoria proprie și din contextul său existențial, prelucrate de un individ pe parcursul experiențelor sale personale.
- Aptitudini = Ansamblu de însușiri psihice și fizice strict individuale, relativ stabile ale unei persoanei, care condiționează realizarea cu randament a unei anumite activități.
La baza dezvoltării unei aptitudini se află predispozițiile înnăscute. Evoluția unei aptitudini cu suportul factorilor biologici (spre exemplu caracteristicile organelor de simț, senzoriale; structura fizică a organismului) și psihologici proprii (inteligență, voință, etc.) și sub influența factorilor de mediu (sociali, culturali, economici, etc.) poate conduce la crearea de capacități personale și evidențierea de talente sau chiar genii.
Practic, un om talentat, este ca Făt Frumos și, face într-o zi ce fac alții în trei. Iar geniul poate fi comparat cu o rachetă, pentru că el este cel ce face “saltul de la condiția normalității la condiția anormalității în activitate realizând ceea ce predecesorii nu putuseră realiza, adică noul absolut”. - Responsabilitate = o atitudine care se învață.
- Autonomie = o conduită cuprinzătoare și complexă, ce conectează, corelează și echilibrează în mod optim nevoia de independență cu nevoia de integrare socio – profesională.
Iată așadar trei perspective ale descriptorilor unui curs de calificare, care în esență ne transmit aceeași realitate și anume că, pentru a ne califica într-o profesie sau meserie, trebuie să asimilăm și să combinăm mai întâi un bagaj de date și informații teoretice legate de domeniul studiat cu propriile specificități bio-psiho-fiziologice, apoi să le folosim, să le transpunem în practică, în situații experențiale ce simulează sarcini și acțiuni concrete, iar modul în care o facem trebuie să fie unul responsabil și autonom.
Din analiza acestor descriptori putem observa faptul că formarea prin calificare ne oferă șansa de a evolua, de a ne dezvolta noi capacități și, de ce nu, de a ne trezi talente noi.
PS: Dacă-ți dorești o societate evoluată distribuie și tu informarea.
