Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12 este regăsit în documentele dedicate, sub titlul_CONSUM ŞI PRODUCŢIE RESPONSABILE, două concepte cu semnificații importante pentru economie în general dar și-n plan personal.

Altfel spus, responsabilitatea pentru un consum sustenabil nu aparține doar guvernelor sau companiilor. Ea începe în bucătărie, în dulap, în coșul de cumpărături — acolo unde fiecare dintre noi ia zilnic decizii mici, dar cu greutate reală, pentru că acest concept de consum responsabil nu se construiește prin declarații de intenție, ci prin gesturi mărunte, repetate zilnic, pe care majoritatea le tratăm ca pe niște detalii fără importanță. Și totuși, tocmai acumularea lor schimbă ceva, așa că o să trecem în revistă o listă de acțiuni simple și la îndemâna tuturor, astfel încât să vedem că fiecare dintre noi chiar poate contribui la atingerea acesti obiectiv.

Primul pas, poate cel mai simplu, e să cumpărăm doar ce chiar folosim. Frigiderul plin cu alimente aruncate după o săptămână spune mai multe despre risipă decât orice statistică. La fel, hainele purtate o singură dată sau electrocasnicele înlocuite din plictiseală, nu din nevoie, arată cât de ușor confundăm dorința cu necesarul.

Repararea unui obiect, în loc de înlocuirea lui automată, e un gest aproape uitat. Un pantof reparat, un telefon căruia îî schimbăm bateria sau o piesă de mobilier renovată costă, de multe ori, mai puțin decât varianta nouă și lasă în urmă mult mai puține deșeuri.

Alegerea produselor cu ambalaje reduse sau reutilizabile, evitarea plasticului de unică folosință și separarea corectă a gunoiului sunt obiceiuri care nu cer efort special, doar puțină atenție constantă.

La fel de important e felul în care ne informăm înainte de a cumpăra. O întrebare simplă, precum “chiar am nevoie de asta?”, pusă cu sinceritate, elimină o parte considerabilă din consumul impulsiv.

Educația joacă și ea un rol: copiii care văd acasă cum se sortează deșeurile sau cum se prețuiește un obiect reparat vor duce mai departe aceste reflexe fără să le mai considere un efort.

Aceste acțiuni mici nu schimbă lumea peste noapte, dar schimbă comportamentul celui care le practică, iar comportamentul individual, înmulțit la scară de milioane de oameni, devine tendință.