Ziua de 15 noiembrie capătă, în fiecare an, o semnificație apăsătoare: nu este doar o zi de comemorare sau reflecție, ci un moment de acțiune, solidaritate și responsabilitate colectivă. Viol­ența împotriva femeilor continuă să fie o rană deschisă în societatea noastră, iar România nu face excepție — dimpotrivă, realitatea arată că este nevoie de mai mult decât discursuri: sunt necesare reforme, resurse, implicare reală.

Realitatea dură din România conform știrilor publicate de instituții media:

Statisticile recente sunt alarmante. Doar în primele șase luni ale anului 2025, au fost raportate peste 61.000 de cazuri de violență domestică. (sursa: GAZETA de SUD + 2Lemonews+2)

Mai grav, 41 de femei și-au pierdut viața în acest interval, victime ale abuzurilor domestice. (sursa : GAZETA de SUD)

În paralel, sondajele arată că majoritatea românilor cred că fenomenul violenței domestice este în creștere: peste 64% dintre respondenți spun că numărul agresiunilor a crescut recent, iar încrederea în capacitatea Poliției de a combate acest fenomen este scăzută. (sursa : Digi24)

Aceste cifre nu pot fi ignorate. Ele arată nu doar amploarea problemei, ci și cât de fragil este sistemul de protecție. De exemplu, deși se emit ordine de protecție — în primele opt luni ale lui 2025, polițiștii au emis 9.366 de ordine provizorii —, un număr substanțial dintre acestea nu se materializează în protecție definitivă. (sursa: Știrile ProTV)

Reacții și pași spre schimbare

Dar 15 noiembrie nu este doar despre cifre: este și despre cum reacționăm – ca stat, ca instituții, ca societate.

  1. Declarația „România fără violență domestică” adoptată de Parlament
    Parlamentul României a adoptat o declarație solemnă prin care condamnă în mod explicit toate formele de violență domestică și cere instituțiilor statului să intensifice măsurile de protecție pentru victime. (sursa: GAZETA de SUD+1)

În același document, legislativul cere alocarea de fonduri pentru adăposturi, servicii sociale, consiliere psihologică și sprijin juridic pentru victime. (sursa: GAZETA de SUD)
Mai mult, autoritățile au decis subvenționarea angajării victimelor violenței domestice: angajatorii care le primesc pot primi un sprijin de stat, iar victimele pot beneficia de formare profesională. (sursa: GAZETA de SUD)

  1. Comisie parlamentară specială pentru violență domestică

În septembrie 2025, Parlamentul a aprobat înființarea unei comisii speciale “România fără violență domestică”, cu mandat de 12 luni, responsabilă de revizuirea legislației, propunerea de reforme și dialog cu organizațiile neguvernamentale. (sursa: Romania Insider).

  1. Această comisie este un semnal puternic: statul începe să trateze violența domestică nu doar ca pe un fenomen social, ci ca pe o problemă sistemică care cere politici publice coerente.
  2. Petitie pentru introducerea femicidului în codul penal

O petiție semnată de peste 15.000 de oameni, inițiată de grupul civic „Schimbarea suntem NOI”, cere introducerea crimei de femicid ca infracțiune separată în Codul Penal. (sursa: The Romania Journal)

Senatorul PSD Victoria Stoiciu pregătește deja un proiect de lege în acest sens, iar Ministerul Justiției analizează reforma penală — printre propuneri se numără calificarea femicidului drept „omor agravat” și pedepse mai dure. (sursa: Romania Insider+2The Romania Journal+2)

  1. Mars de solidaritate „Together for Women’s Safety”

Pe 19 octombrie 2025, mii de oameni au participat la un marș în București (dar și în alte orașe precum Cluj, Iași, Timișoara) sub sloganul „Together for Women’s Safety”. (sursa: Romania Insider+1)

  1. Participanții au cerut reforme concrete: educație pentru egalitatea de gen în școli, criminalizarea căsătoriei forțate, consolidarea protecției legale pentru victime și răspundere mai clară pentru agresori. (sursa: Radio România Internațional+1)
  2. Campanii de prevenție și educație

Instituţii și ONG-uri derulează campanii pe termen lung: de exemplu, campania „Apologies Don’t Change Reality” (scuzele nu schimbă realitatea), susținută de Vodafone Foundation în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Criminalității, a fost organizată între februarie 2024 și ianuarie 2025. Scopul: să încurajeze victimele să ceară ajutor și să construiască o cultură în care violența domestică să nu fie minimizată. (sursa: Council of Europe)
În plus, campania „Safety is a Right for All” (Securitatea este un drept pentru toți), derulată de Institutul pentru Cercetare și Prevenire a Criminalității împreună cu Fundația Sensiblu, a vizat nu doar victimele autohtone, ci și refugiatele afectate de violență, inclusiv în contextul crizei ucrainene. (sursa: Council of Europe)

Provocări persistente

Chiar dacă există progrese, problemele rămân. Potrivit unor rapoarte, monitorizarea electronică a agresorilor — o măsură de protecție promițătoare — este folosită rar, iar multe victime refuză această măsură. (sursa: Tion)

De asemenea, conform sondajelor, percepția publică este că instituțiile (poliție, justiție) nu intervin suficient sau eficient. (sursa: Digi24+1)

Importanţa zilei de 15 noiembrie

În acest context, 15 noiembrie trebuie să fie mai mult decât un simbol: e un memento al urgenței. Această zi poate fi un moment de mobilizare:

  • pentru instituții: să asigure finanțare reală pentru adăposturi, consiliere, reinserție profesională;

  • pentru legislativ: să transforme apelurile societății într-o lege reală, care să recunoască femicidul și să crească sancțiunile;

  • pentru societate: să nu ignore violența în jur, să sprijine victimele, să voteze și să ceară responsabilitate.

Prin pași concreți — marșuri, comisii, legi, campanii — România arată că poate să-și asume responsabilitatea față de femeile vulnerabile și să construiască un viitor în care fiecare femeie trăiește sigură, respectată și liberă.